Zahărul modifică microbiomul și elimină protecția împotriva obezității și a diabetului

Un studiu efectuat pe șoareci a constatat că zahărul din alimentație modifică microbiomul intestinal, declanșând un lanț de evenimente care duce la boli metabolice, diabet și creștere în greutate.

Descoperirile, publicate în Cell, sugerează că dieta contează, dar un microbiom optim este la fel de important pentru prevenirea sindromului metabolic, a diabetului și a obezității.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

O dietă de tip occidental bogată în grăsimi și zahăr poate duce la obezitate, sindrom metabolic și diabet, dar nu se știe cum dieta dă startul schimbărilor nesănătoase în organism.

Microbiomul intestinal este indispensabil pentru nutriția unui animal, așa că Ivalyo Ivanov, profesor de microbiologie și imunologie la Columbia University , și colegii săi au investigat efectele inițiale ale dietei de tip occidental asupra microbiomului șoarecilor.

Zahărul declanșează boli metabolice, diabet și creștere în greutate

După patru săptămâni de dietă, animalele au prezentat caracteristici ale sindromului metabolic, cum ar fi creșterea în greutate, rezistența la insulină și intoleranța la glucoză. Iar microbiomul lor se schimbase dramatic, cantitatea de bacterii filamentoase segmentate – comune în microbiota intestinală a rozătoarelor, peștilor și găinilor – scăzând brusc, iar alte bacterii crescând în abundență.

Reducerea bacteriilor filamentoase, au descoperit cercetătorii, a fost esențială pentru sănătatea animalelor prin efectul său asupra celulelor imunitare Th17. Scăderea numărului de bacterii filamentoase a redus numărul de celule Th17 din intestin, iar experimentele ulterioare au arătat că tocmai celulele Th17 sunt necesare pentru a preveni bolile metabolice, diabetul și creșterea în greutate.

,,Aceste celule imune produc molecule care încetinesc absorbția lipidelor rele din intestine și scad inflamația intestinală”, spune Ivanov. ,,Cu alte cuvinte, ele mențin intestinul sănătos și protejează organismul de absorbția lipidelor patogene”. Echipa lui Ivanov a descoperit că zahărul era de vină.

Zahărul și efectele sale

,,Zahărul elimină bacteriile filamentoase, iar celulele Th17 protectoare dispar ca o consecință”, spune Ivanov. ,,Când am hrănit șoarecii cu o dietă fără zahăr și bogată în grăsimi, aceștia au păstrat celulele Th17 intestinale și au fost complet protejați de dezvoltarea obezității și a prediabetului, chiar dacă au consumat același număr de calorii.”

Dar eliminarea zahărului nu a ajutat toți șoarecii. În rândul celor care nu aveau nicio bacterie filamentoasă la început, eliminarea zahărului nu a avut un efect benefic, iar animalele au devenit obeze și au dezvoltat diabet.

,,Acest lucru sugerează că unele intervenții dietetice populare, cum ar fi reducerea la minimum a zaharurilor, ar putea funcționa doar la persoanele care au anumite populații bacteriene în microbiota lor”, spune Ivanov.

În aceste cazuri, anumite probiotice ar putea fi utile. La șoarecii lui Ivanov, suplimentele de bacterii filamentoase au dus la recuperarea celulelor Th17 și la protecția împotriva sindromului metabolic, în ciuda consumului de către animale a unei diete bogate în grăsimi.

Microbiota și celulele sale

Deși oamenii nu au aceleași bacterii filamentoase ca șoarecii, Ivanov crede că alte bacterii existente la oameni ar putea avea aceleași efecte protectoare.

Furnizarea de celule Th17 șoarecilor a oferit, de asemenea, protecție și ar putea fi terapeutică și pentru oameni. ,,Microbiota este importantă, dar adevărata protecție vine de la celulele Th17 induse de bacterii”, spune Ivanov.

,,Studiul nostru subliniază faptul că o interacțiune complexă între dietă, microbiota și sistemul imunitar joacă un rol cheie în dezvoltarea obezității, a sindromului metabolic, a diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni”, spune Ivanov. ,,Acesta sugerează că, pentru o sănătate optimă, este important nu numai să vă modificați dieta, ci și să vă îmbunătățiți microbiomul sau sistemul imunitar intestinal, de exemplu, prin creșterea numărului de bacterii care induc celulele Th17.”

Modul în care microbii intestinali reglează sindromul metabolic nu este înțeles pe deplin. Studiul arată că microbiota intestinală protejează împotriva dezvoltării obezității, a sindromului metabolic și a fenotipurilor prediabetice prin inducerea celulelor Th17 specifice, scrie Neurosciencenews.

Efectele eliminării zahărului din alimentație

Dieta bogată în grăsimi și zahăr a promovat boala metabolică prin epuizarea microbilor care induc Th17, iar recuperarea celulelor Th17 a restabilit protecția. Celulele Th17 induse de microbi au oferit protecție prin reglarea absorbției lipidelor prin epiteliul intestinal într-o manieră dependentă de IL-17. Pierderea celulelor Th17 protectoare indusă de dietă a fost mediată de prezența zahărului.

Eliminarea zahărului din dietele bogate în grăsimi a protejat șoarecii de obezitate și de sindromul metabolic într-o manieră dependentă de celulele Th17 specifice. Aceste rezultate definesc factorii alimentari și de microbiotă care prezintă un risc pentru sindromul metabolic.

Ele definesc, de asemenea, un mecanism dependent de microbiota pentru imuno-patogenitatea zahărului alimentar și evidențiază o interacțiune elaborată între dietă, microbiota și imunitatea intestinală în reglarea tulburărilor metabolice.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum va lupta Canada împotriva alimentației proaste? Etichete pentru zahăr, sare și grăsimi saturate

Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când mănânci pâine?

Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când bei alcool?

Cele 7 fructe sărace în zahăr. Care sunt beneficiile lor pentru starea de sănătate?